Infrastructura

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ


Reţeaua de drumuri care străbate comuna Măieruş cuprinde drumuri naţionale, judeţene şi comunale:

  • DN13 (E60), 11 km, Braşov - Rupea - Sighişoara
  • DJ 103 E, 3,5 km, Sfântu Gheorghe- Arini - Baraolt
  • DJ 131, 5 km, Măieruş - Aita Marc - 103 E
  • DJ 103 G, 1 km, Măieruş - Dj 103 E

 

La nivelul unităţii administrativ-teritoriale, lungimea reţelei de drumuri, se distribuie astfel:

Drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică - 7 km

Drumuri neasfaltate-6,5 km
Drumurile comunale sunt asfaltate în proporţie de 53%. Nu s-au luat în calcul cartierele de rromi unde situaţia juridică a terenurilor nu este încă rezolvată.


INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ


Transport

În Măieruş există staţie de tren, precum şi doi transportatori privaţi care au curse regulate dinspre Măieruş spre oraşele mai mari.

 

Alimentare cu apă
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, în 2007 lungimea simplă a reţelei de distribuţie de apă potabilă era de 12 km. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor - uz casnic - a fost de 74 mii mc. în 2007.
Alimentarea cu apă potabilă în satul Măieruş se realizează 100% din reţea publică, iar în Arini 100% din fântâni (în 2007 avea SF pentru alimentare cu apă). Reţeaua publică de apă potabilă, lungă de 12 km, s-a realizat în anul 2000. Măieruşul deţine reţea de apă potabilă prin captarea unui izvor subteran. Apa ajunge (gravitaţional) în rezervorul de înmagazinare şi tratare şi se transportă şi distribuie gravitaţional în comună.
în Arini există fântâni aproape în fiecare gospodărie, excepţie făcând zona de sat situată pe deal care are puţinefântâni şi foarte adânci.


Sistemul de canalizare/tratarea apelor uzate

Cele două sate componente a comunei Măieruş nu au instalaţii centralizate de canalizare a apelor uzate menajere şi staţie de epurare. Apele uzate menajere, în general, sunt evacuate la rigolele drumurilor sau în bazinele vidanjabile (la crescătorii de animale, restaurante etc). Faptul că există apă curentă în comuna Măieruş, dar nu există reţea de canalizare centralizată crează probleme de mediu. Prin H.G. 904/2007 s- a aprobat amenajarea reţelei de apă potabilă Arini, canalizare şi staţie epurare satul Arini, canalizare şi staţie de epurare satul Măieruş. însă, Convenţia cu Ministerul Mediului pentru finanţare nu s-a semnat nici până astăzi.


Electrificare şi încălzire

Reţeaua de electricitate s-a realizat în anul 1960, iar în 2002 au fost executate lucrări de extindere, astăzi întreaga populaţie a comunei beneficiind de accesul la reţeaua de electricitate. Aceasta se întinde pe un teritoriu de 9 km. Sursa folosită pentru încălzirea locuinţelor este lemnul. Există şi reţea aeriană de distribuţie energie electrică, inclusiv, în mare parte, în cartierele de rromi. Astfel, toate locuinţele au curent electric, excepţie făcând doar câteva case, bordeie ţigăneşti.

 

MEDIU


În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, la nivelul comunei se constată următoarele, până la realizarea staţiei de sortare şi transfer din Măieruş:

  • deşeurile menajere sunt colectate de către Primărie în urma unui contract cu Primăria Augustin pentru ridicarea gunoiului menajer, care ulterior este transportat la staţia de transfer Sf.Gheorghe;
  • deşeurile zootehnice sunt colectate de firma Protan Codlea, cu care primăria Măieruş a încheiat un contract pentru incinerarea acestora, colectarea făcându-se la cererea primăriei;
  • există coşuri publice stradale în punctele importante din fiecare sat.

Deşeurile menajere sunt colectate din anul 2003 în haldele de deşeuri de la nivel local concesionate de Primărie. întreaga populaţie a comunei Măieruş beneficiază de aceste servicii de salubrizare.
în Măieruş există situl de importanţă comunitară Pădurea Bogăţii cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare.
Pe teritoriul comunei există o arie naturală protejată care acoperă o parte foarte mare din suprafaţa comunei, având resurse importante de faună (urs, căprior, mistreţ, lup) şi floră (orhideea sălbatică), dar şi specii unice.

 

Pădurea Bogăţii (2472,66 ha) se găseşte în Munţii Perşani, Valea Bogăţii fiind străbătută de şoseaua Braşov-Rupea-Sighişoara (DN 13). Padurea este formată din exemplare de fag amestecate cu gorun şi carpen.
în această zonă, turistul poate admira, pe o distanţă de 18 km, un mozaic geologic şi de vegetaţie forestieră.
Astfel, la "Fântâna Albă" pot fi examinate conglomerate formate din calcar şi alte roc printre care cele mai importante sunt bazaltele aşezate în coloane.
Această arie protejată oferă unul dintre cele ma frumoase peisaje din Europa, cu păduri, fâneţe ş păşuni bogate în specii de flori sălbatice. Reţeaua Natura 2000 sprijină conservarea biodiversităţii şi cuprinde situri în care specii de plante şi animale, precum şi habitate importante care trebuie conservate.
Astfel, Natura 2000 încurajează protejarea de habitate şi specii naturale importante sub asper: floristic, faunistic, forestier, geologic speologic paleontologic.
în judeţul Braşov, singurul teritoriu pe care se suprapune 100% un Sit de Importanţa Comunitară (SCI) cu un Sit de Importanţă Avifaunistică (SPA) este Pădurea Băgăţii.

Înapoi