Cultură și învățământ

Învățământ

La nivelul comunei funcţionează în prezent două unităţi de învăţământ (Şcoala generală cu clasele I- VIII Măieruş, Şcoala primară cu clasele I-IV Arini) şi două grădiniţe (Grădiniţa Măieruş şi Grădiniţa Arini).

 

Cultură

Principala instituţie culturală din localitatea Măieruş este Biblioteca comunală din Măieruş care deţine 8500 de volume de cărţi. Numărul celor înscrişi la această bibliotecă depăşeşte 600 de oameni, iar numărul de utilizatorii activi depăşeşte 423.

În prezent, în Măieruş şi Arini, funcţionează două cămine culturale, care găzduiesc nuntaşii la căsătoriile sătenilor şi spectacolele oferite de ansamblul de dans folcloric local, baluri, şezători, adunări, botezuri, cununii etc.
În evaluarea monumentelor istorice de valorificare naţională şi universală realizată de centrul de Studii şi Cercetări în domeniul Culturii privind monumente istorice de importanţă naţională şi universală, în comuna Măieruş au fost identificate trei monumente: Biserica Evanghelică, Incinta fortificată din secolul XV şi Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului.


În Măieruş mai există monumente dedicate eroilor care au luptat pentru apărarea localităţii, printre care se află Monumentul Eroilor Saşi ridicat în 1927, Monumentul Eroilor Români ridicat în 1936 şi Monumentul eroilor români din satul Arini ridicat recent în anul 2000.


Printre elementele specifice Măieruşului, care dau culoare locului, se numără şi aşa numita Fântâna Albă construită în anul 186, astăzi izvor şi loc de popas.
La Fântâna Albă pot fi examinate conglomerate formate din calcar şi alte roci, printre care cele mai importante sunt bazaltele aşezate în coloane.


În satul Arini există un stejar multisecular din specia Quercus robus, cu vârsta de 350 de ani, diametrul de 2,07 metri şi înălţimea de 23 de metri.


Aria protejată Pădurea Bogăţii, situată pe teritoriul comunei Măieruş, a fost evaluată de Institutul de Geografie al Academiei Române cu 3 din 5 puncte ca şi teritoriu de importanţă naturală.


Evenimentele culturale locale sunt:

  • Sărbătoarea arminzenilor de Florii - este un obicei în cadrul Rusaliilor.
  • Ceata feciorilor - tradiţie care se mai păstrează şi astăzi în cadrul sărbătorilor de iarnă.

 

Stema comunei

Stema comunei Măieruș se compune dintr-un scut triunghiular de argint, cu marginile rotunjite, având în vârful scutului un câmp albastru, separat de o linie undată.
În centrul scutului se află doi urși negri afrontați, ieșind din linia undată și ținând un alun verde cu fructe naturale.  În vârful scutului se află un semn în formă undată, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

 

Semnificațiile elementelor însumate:

  • Alunul se regăsește în sigiliul comunei din anul 1791. 
  • Semnul undat - litera N - reprezintă marca juridică de odinioară a comunei Măieruș, provenind de la vechea denumire a localității Nussbach.
  • Urșii simbolizează bogăția cinegetică a zonei, iar numărul de ursi semnifică numărul satelor care alcătuiesc comuna.
  • Vârful scutului tăiat de o linie undată reprezintă râul Olt care străbate localitatea.
  • Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Înapoi